Cum poate presiunea atmosferică să schimbe culoarea norilor?

Ah, nori! Acele perne pufoase care domină cerul, uneori de un alb orbitor, alteori de un gri amenințător și chiar de un roșu intens la apus. Dar ați observat vreodată că nu există doi nori la fel, mai ales când le privim culoarea schimbându-se în funcție de vreme și de cer? Atenție, spoiler: nu este vorba doar de magia unui pictor de ceruri. În spatele acestor schimbări se află un joc sofisticat de trucuri atmosferice, unde presiunea atmosferică joacă un rol adesea trecut cu vederea și afectează spectacolul vizual al norilor. De fapt, a înțelege cum presiunea atmosferică poate schimba culoarea norilor este ca și cum ai descifra un cod meteorologic misterios care spune povestea aerului, luminii, altitudinii și chiar a unei anumite nebunii atmosferice. Puneți-vă centurile de siguranță, suntem pe cale să intrăm în această lume fascinantă în care știința se ciocnește cu magia. Cum afectează presiunea atmosferică și altitudinea culoarea norilor? În primul rând, ar trebui să știți că presiunea atmosferică este ca o divă pe cer: se schimbă constant, adaptându-se la capriciile altitudinii și joacă un rol cheie în compoziția frumoasei noastre atmosfere. Cu cât altitudinea este mai mare, cu atât presiunea atmosferică este mai mică, ceea ce afectează direct densitatea aerului și, prin urmare, distribuția particulelor în suspensie – umiditate, picături de apă și cristale de gheață care alcătuiesc norii.

Imaginați-vă un roller coaster al presiunii atmosferice: pe măsură ce altitudinea crește, presiunea scade, determinând picăturile de apă din nori să devină mai mici și chiar să se transforme în cristale minuscule de gheață. Această modificare a dimensiunii și formei particulelor afectează împrăștierea luminii.

Ces articles devraient vous plaire

Acest dans mecanic, în care lumina soarelui lovește particulele sau picăturile și creează un joc de culori, se numește împrăștiere a luminii.

Ces articles devraient vous plaire

Picăturile de apă din norii joși sunt suficient de mari pentru a împrăștia lumina albă aproape uniform. Aceasta explică de ce norii apar de obicei albi sau gri deschis, în funcție de luminozitatea lor. Dar, pe măsură ce presiunea atmosferică scade și norii devin compuși din particule mai fine, lumina este împrăștiată mai puțin uniform. Refracția în aceste cristale minuscule produce nuanțe ușor diferite, uneori chiar un roz subtil sau albastru.

Ces articles devraient vous plaire

Ces articles devraient vous plaire

Acest efect al presiunii atmosferice asupra culorii norilor are și un efect secundar neașteptat: ne permite să le estimăm înălțimea pur și simplu observându-le culoarea. Este un truc perfect pentru a impresiona prietenii la petreceri atunci când nu sunt siguri dacă acel gri amenințător este un nor de furtună sau doar o briză ușoară! Amintiți-vă, atunci când zburați în aer rarefiat la altitudini mari, uneori vedeți culori „spectaculoase” care sunt vizibile doar în anumite condiții, cum ar fi difracția luminii colorate de către cristalele de gheață. Acest lucru poate fi oarecum ca un curcubeu sau un halou solar, iluminând cerul cu o multitudine de culori. Acest fenomen este, de asemenea, bine documentat în studiile privind refracția și împrăștierea luminii solare și este strâns legat de scăderea presiunii atmosferice odată cu creșterea altitudinii.

				Aflați cum fluctuațiile presiunii atmosferice afectează culoarea norilor și fenomenele meteorologice conexe.
		De ce depinde culoarea norilor și de lumina soarelui și de aerul din jur?
		Deși presiunea atmosferică afectează atmosfera cerului, vedeta spectacolului este, fără îndoială, lumina soarelui. Așa cum admirăm culorile orbitoare ale unui apus de soare (sau ne plângem că ședința foto de dimineață a fost ruinată de nori gri), culoarea norilor depinde în mare măsură de unghiul și calitatea luminii.	Când soarele este sus pe cer, lumina sa albastră luminează norii destul de uniform, făcându-i să pară albi sau gri deschis, ceea ce explică de ce norii arată ca niște floricele de porumb plutitoare într-o zi însorită. Răspândirea luminii de la sute de miliarde de picături de apă permite o refracție aproape perfectă a tuturor culorilor, rezultând această albă caracteristică. Dar ce rol joacă presiunea atmosferică? La presiuni mai scăzute (și, prin urmare, mai puțin aer și particule), lumina este împrăștiată diferit, ceea ce poate schimba culoarea percepută. Practic, aerul mai rarefiat modifică combinația dintre lumina directă a soarelui și lumina împrăștiată de pe cer. La răsărit sau apus, această combinație creează nori roșii, portocalii sau aurii. Lumina soarelui călătorește mai departe prin atmosferă, iar lungimile de undă mai scurte (cum ar fi albastrul sau violetul) se estompează treptat, lăsând în urmă culoarea roșie sau portocalie mai intensă care colorează norii. În plus, ceața uscată, un mic grăunte de nisip invizibil în acest peisaj atmosferic, poate juca, de asemenea, un rol semnificativ în schimbarea culorii percepute a norilor îndepărtați, făcându-i să pară galbeni, portocalii sau roșii. Presiunea atmosferică influențează condensarea acestei ceți, creând un spectacol vizual care combină fizica, chimia și meteorologia. În cele din urmă, lumina soarelui, presiunea atmosferică, umiditatea și prezența particulelor în suspensie sunt cele care se combină pentru a crea acest balet colorat pe cer. Dacă aveți ocazia să observați un peisaj la mare altitudine (vezi, de exemplu, locul incredibil descris în acest articol: De ce miroase aerul din unii munți a vanilie?), puteți aprecia aceste variații de culoare direct, deoarece sunt mai mult decât un simplu joc de lumini și umbre: sunt o simfonie atmosferică în care presiunea atmosferică este dirijorul silențios. Ce fenomene atmosferice sporesc culorile norilor?
	Oricine crede că presiunea atmosferică și lumina soarelui sunt singurele responsabile pentru culorile norilor se înșeală. Interacțiunea dintre fizica particulelor, umiditate și uneori chiar elemente exotice transformă cerul într-o paletă fascinantă de culori și efecte. Presiunea atmosferică afectează adesea dimensiunea particulelor în suspensie. Prin aceste schimbări, observăm fenomene luminoase precum difracția și interferența, care ne schimbă percepția asupra culorilor. De exemplu, când soarele apune în spatele norilor de furtună, partea inferioară a norilor poate căpăta o nuanță roșiatică din cauza diferenței de presiune sau chiar poate prezenta benzi alternante de lumină și umbră care evidențiază contururile acestora, precum o pictură barocă. Norii de mare altitudine, adesea compuși din cristale de gheață, oferă un spectacol comparabil cu cele mai frumoase curcubee: datorită difracției (da, fenomenul în care lumina se curbează după ce trece printr-un obstacol, precum o stea pe un parchet optic), aceștia emit culori strălucitoare care amintesc de un curcubeu.

Mai puțin cunoscut este faptul că presiunea atmosferică scăzută creează condiții ideale pentru ca fotografii amatori să surprindă arcuri colorate în jurul Soarelui, cunoscute sub numele de halouri solare. Acest fenomen este legat de orientarea și dimensiunea cristalelor de gheață din aer, un tip de gastronomie moleculară în care presiunea atmosferică este un ingredient cheie. Pentru a ilustra modul în care presiunea atmosferică afectează lumina și culoarea, luați în considerare următorul exemplu: Chiar și norii subțiri pot apărea gri sau întunecați atunci când se află în umbra Pământului. Într-o noapte fără lună, norii apar de obicei gri sau negri, cu excepția cazului în care sunt iluminați de lumina lunii sau chiar de luminile orașului, care le conferă uneori nuanțe surprinzătoare.

Dacă doriți să aflați mai multe despre fenomenele fascinante legate de aer și moleculele atmosferice, acest articol explică modul în care norii plutesc pe cer. Vă purtăm într-o călătorie prin lumea fascinantă a misterelor atmosferice. Cum interacționează umiditatea și presiunea atmosferică pentru a afecta culoarea norilor? Culoarea norilor depinde nu numai de presiune și lumină, ci și de umiditate. Umiditatea joacă un rol important, chiar decisiv. Cantitatea de vapori de apă din aer și dimensiunea picăturilor de apă depind în mare măsură de presiunea atmosferică și de condițiile locale.

• Rețineți: Presiunea ridicată permite aerului să rețină mai multă umiditate fără a se condensa. Prin urmare, norii care se formează la presiune ridicată sunt mai puțin denși, mai ușori și conțin de obicei picături mai puține sau mai mari. Acest lucru face ca lumina să se împrăștie diferit decât la presiune scăzută, unde aerul se condensează rapid, creând nori mai denși și mai întunecați. Fluctuațiile de presiune și umiditate fac ca culoarea norilor să varieze de la aproape alb la gri închis, inclusiv diverse nuanțe de albastru-gri și, mai rar, culori calde, în funcție de unghiul luminii. Este important de știut că umiditatea afectează direct și concentrația particulelor în suspensie, care, la fel ca poluarea aerului (dar fără efectele sale negative), schimbă culoarea percepută a norilor îndepărtați.
• Această dinamică dintre presiune și umiditate este atât de puternică încât meteorologii experimentați folosesc culoarea norilor în prognozele lor. De exemplu, norii întunecați și denși anunță adesea sosirea unei furtuni sau a ploii. O coloană densă de vapori de apă sub presiune, incapabilă să-și susțină propria greutate, în cele din urmă explodează (sau provoacă o furtună, în funcție de context). Interesant este că aceeași presiune atmosferică care schimbă culoarea norilor poate afecta indirect și alte fenomene naturale uimitoare, așa cum veți descoperi în acest articol uimitor despre cum să faceți diamante din unt de arahide.
• Acest lucru arată că presiunea nu determină doar culoarea cerului nostru. Fenomenele atmosferice sunt ilustrate cu un grafic de culoare al presiunii și luminii.
• Pentru a ajuta la înțelegerea acestei relații complexe dintre presiune, lumină și culoare, iată un mic tabel care rezumă modul în care presiunea atmosferică și poziția soarelui afectează culoarea norilor și ajută la o mai bună vizualizare a haosului ceresc:

🌤️ Poziția soarelui